Pentru că există unele lucruri din natura umană ce pot înflori doar pe timp de pace, avem nevoie să ajungem acolo pentru a îndeplini cât mai mult din potențialul nostru colectiv. Dar pacea nu este doar o stare mistică ce ia naștere prin alchimizări interne a conștiinței în timpul alinierilor cosmice, ci, că orice alt lucru de pe lume, aceasta se construiește iar pentru asta este nevoie de o fundație.

Antonimul păcii este conflictul, iar trecând peste patologii individuale sau avânturi imperialiste, structural vorbind, motivul cel mai concret și des întâlnit al conflictului este reprezentat de lipsuri ce survin rarității resurselor necesare vieții. Cea mai mare parte a istoriei omenirii a fost petrecută într-o paradigmă a lipsurilor iar comportamentul nostru colectiv s-a adaptat la acest context, conflictul nefiind altceva decât o consecința naturală a acestei realități. Mergând pe acest fir logic, dacă lipsurile motivează conflictul, lipsa lipsurilor, adică abundență, este fundația păcii. Într-o paradigmă a abundenței, cele mai multe motive ale conflictului pur și simplu dispar iar energia conservată poate fi folosită în alte direcții ce sunt mai constructive. Iar discuția de astăzi va avea că subiect central abundența.

Din ce în ce mai mult cu din ce în ce mai puțin


Suntem într-un punct unic al civilizație umane în care care pentru prima oară avem înțelegerea și capacitatea tehnologică de a asigura un standard de viață mai mult decât decent pentru oricare om de pe planetă.

Efemeralizarea reprezintă capacitatea tehnologică de a face din ce în ce mai mult cu din ce în ce mai puțin. Cel mai la îndemână exemplu este faptul că telefoanele din buzunarul nostru înmagazinează mai multă putere de procesare decât primele rachete ce au fost trimise în spațiu. Dar un exemplu mai apropiat nevoilor umane este dezvoltarea agriculturii verticale care poate genera o producție de zece ori mai mare pe metru pătrat cu o utilizare mai mică de resurse în unele cazuri. Indiferent de domeniu, partea și mai frumoasă a poveștii este că acest proces este în accelerare iar dezvoltarea este exponențiala, dar asta e o discuție dintr-un episod ce urmează.

Odată cu revoluția industrială progresul tehnologic a devenit o forța de necontenit ce a susținut o dezvoltare economică în continuă accelerare, în 2017 omenirea ajungând la o avere totală de 280 de trilioane USD, asta înseamna 280 urmat de 12 zerouri sau aproximativ 56.000 USD per cap de adult dacă ar există o distribuție egală. Din valoarea asta totală, doar în 2017 au fost adaugăți 78 de trilioane USD, acesta fiind produsul global brut adică valoarea totală adăugată la avuția globală în 2017, asta însemnând aproximativ 17.000 de USD per cap de locuitor al planetei. Deci la un anumit nivel putem spune că am creat deja abundență pentru că 17.000 USD pe an reprezintă o suma cu care te poți descurcă mai mult decât decent în cele mai multe țări de pe planetă, dar din păcate distribuirea avuției nu este egală și nici nu cred că va fi vreodată.

Scopul acestor statistici nu este acela de a naște o discuție în jurul centralizării profitului sau costurilor majore de mediu ce au survenit acestor creșteri, acestea fiind subiecte pe care le vom aborda mai târziu, ci acela de a pune lucrurile într-o perspectivă globală economică că să putem încadra abundența.

Hai să concretizăm ce înseamna abundență, totuși


Contrat majorității filmelor Hollywood-iene, abundența nu înseamna șampanie scumpă și avioane private pentru că acestea nu sunt relevante dezvoltării sănătoase a unui om. De aceea, cea mai organică definirea a abundenței este în relație cu aspectele ce asigură sănătatea fizică, psihică și socială a indivizilor după cum urmează:

  • apă și hrană sănătoase, adică mai calitative decât ce consumăm actualmente

  • adăpost care să asigure norme de igienă, cât și intimitate

  • un sistem de sănătate holistic centrat în jurul prevenție

  • un sistem educațional personalizabil și competitiv

  • capacitatea de liberă circulație oriunde în lume

  • acces nerestricționat la oportunități de dezvoltare

Deci este clar că nu vorbim de o abundență care să asigure luxul, ci de un context în care oamenii au toate cele necesare vieții asigurate astfel încât energia psihică consumată acum în direcția procurării acestora să poată fi folosită în sensul dezvoltării abilităților individuale după dorința fiecăruia. Dar de ce ar fi acesta un scop? Pentru că nici o inovație care a împins omenirea spre mai bine nu a venit de la oameni plictisiți care fac o muncă doar pentru a-și asigura subzistența, inovațiile vin de la oameni care își urmăresc pasiunile până în pânzele albe, iar cu cât există mai mulți astfel de oameni, cu atât mai repede putem înflori potențialul nostru colectiv.

Momentan sunt în discuție două modalități prin care se poate ajunge la contextul de mai sus, prima este idea de venit universal garantat, iar a două este cea de demonetizare a costului de trai. Deși cel mai bine ar fi că cele două să meargă mâna în mâna, discuția din jurul venitului universal garantat este destul de dificilă, pe când idea de a găsi modalități prin care să ieftinim cele necesare traiului este o discuție mult mai ușoară de purtat. Iar această direcție a demonetizării costului de trai este una dintre direcțiile principale ce vor fi dezvoltate pe parcursul acestor episoade.

Deși aceasta se pare că este direcția naturală de evoluție a omenirii, totuși lucrurile nu se întâmplă de la sine. De aceea este nevoie de eforturi susținute în această direcție pentru că acest viitor este un rezultat la care putem ajunge doar printr-un proces colaborativ ce se desfășoară în mai multe direcții în același timp.

Ce este Prosocial Labs?


Prosocial Labs este un efort de antreprenoriat social care își asumă misiunea de a facilita un comportament sustenabil în direcția demonetizării costului de trai. Abordarea noastră se situează la intersecția dintre avansul tehnologic, sustenabilitate și comportament prosocial.

Acesta este un proiect care se află la început de drum iar pe parcurs, în timp ce vom putea aduna resurse, va lua mai multe forme. Prima este ce de “think tank”, prin care vom disemina către publicul larg informațiile relevante acestui demers. Apoi vom adaugă stratul de start up prin care vom dezvolta platforme digitale care să faciliteze colaborarea iar ultimul strat va fi cel de incubator, prin care vom sprijini demersurile ce se aliniază cu direcția noastră de acțiune.

Acesta este primul episod din efortul de a explică elementele, gândirea și scopul acestui demers de antreprenoriat social, următoarele episoade vor aborda subiecte precum:

  • creșterea exponențiala a capacității tehnologice

  • valorile și pilonii comportamentului prosocial

  • înțelegerea potențialului internetului

  • bitcoin și tehnologia blockchain

  • inteligența artificială

  • energii regenerabile si electrificarea masivă

  • noi modele economice precum cel de “share economy” sau “cryptoeconomics”

  • blockchain-ul steem și dezvoltarea de produse open source

  • digitalizarea educației

  • digitalizarea sistemului de sănătate

  • direcția de dezvoltare a primei noastre platforme digitale

Dacă ți-am atras atenția, poți să ne dai un like sau să ne sprijini pe patreon prin doar câteva click-uri.

https://www.facebook.com/prosociallabs

Share: