Ieri am luat parte la genul de eveniment care produce însănătoșire la nivel de societate, și anume prima discuție deschisă din acest an a școlii feministe de vară. Am zis să ma bucur de acest prilej și să încerc să îmi ordonez propriile gânduri legate de acest subiect deoarece este unul drag inimii mele și este reala nevoie ca cei ce rezonează să își asume poziții publice.

Din experiența proprie am observat că există foarte multă confuzie în legătură cu această mișcare, un prieten de-al meu rezumând totul la: “Hah, feministe! Alea care vor sa fie egale dar nu duc gunoiul.” De aceea simt nevoia să încep cu o demistificare funcțională, pentru a încerca să aduc discuția în termeni cu care se poate relaționa într-un mod concret. Deși subiectul acestei postări este feminismul, toate cele ce urmează pot fi aplicate în relație cu tot felul de discriminări.

Problema pleacă de la rolurile de gen iar aici simt nevoia să fac o diferență clară între biologie și cultură. Este clar că biologic există diferențe între genuri iar asta a dus la însușirea unor comportamente diferite de-a lungul istoriei. Este absolut evident că pentru perpetuarea speciei este mai eficient ca părintele ce produce direct hrana pentru copii să rămână în proximitatea lor, iar celalalt să găsească alte combinații pentru susținere. De aici avem comportamentul milenar uman prin care femeile rămân “acasă” cu copiii iar bărbații pleacă să caute alte surse de susținere iar asta a dus la dezvoltarea unor comportamente diferite. Femeile petrecând majoritatea timpului în comunitate au dezvoltat capacități de relaționare socială mai bune decât cele ale bărbaților; iar bărbații datorită activității fizice sporite au dezvoltate atribute fizice superioare femeilor. Dar asta nu înseamnă că femeile sunt genetic mai sociabile sau bărbații mai activi fizic, ci doar intersecția între orânduirea biologică și mediu în care ne-am desfășurat a facilitat diferite comportamente în funcție de gen.

Pe partea cealaltă avem aspectul cultural care este mult mai flexibil decât biologia. Dacă un comportament moștenit biologic este foarte dificil de schimbat, comportamentale dobândite cultural sunt mult mai elastice, sper bucuria noastră. Dacă este logic ca o mamă să rămână cât mai aproape de copil pentru a oferi hrană, nu este logic ca acea femeie să se machieze, să se îmbrace într-un anumit fel sau să se comporte “feminin” pentru că doar așa corespunde standardelor sociale și poate fi acceptată. Și exact aici este problema reală, deoarece societatea se raportează, cultural vorbind, diferit în funcție de gen, încep să apară rolurile de gen care nu fac nimic altceva decât sa limiteze oportunitățile de ambele părți.

Aici este punctul în care îmi doream să ajung, accesul egal la oportunități, nu egalitatea între genuri. Realmente vorbind nu cred că își dorește careva egalitate pe toate planurile intre bărbați și femei, dar egalitatea în oportunități este o poveste culturală pe care ar fi bine să o însușim cât mai repede. Și când vorbim de egalitate în oportunități nu mă refer doar la cele evidente precum studii și oportunități de angajare, ci oportunități egale de a fi în siguranță pe stradă sau oportunități egale de a avea părerea luată în considerare.

Nu îmi doresc să comprim întreaga mișcare feministă la doar un concept, dar mi se pare că această sintagmă a egalității în oportunități este un fundament argumentativ foarte bun de plecare pentru a construi un discurs pertinent în acest sens. Mi-ar fi plăcut extrem de mult să pot veni și cu niște lucruri concrete 100% care sa faciliteze această schimbare, dar la nivel cultural treburile stau mult mai vag și niciodată nu cred că va exista un “glonț de argint” care să rezolve treburile, ci un efort susținut pe mai multe planuri. In următoarea parte doresc să aduc în discuție câteva dimensiuni pe care le consider propice acestui efort.

Legislatie vs Opinie publică


Atât legislația, cât și opinia publică fac parte din aparatul cultural și avem nevoie să facem uz de ambele în modul în care pot livra cele mai bune rezultate. Pe partea de legislație trebuie foarte multă atenție pentru că se pot crea tensiuni sociale contraproductive cauzei și de aceea consider ca lege ar fi cel mai bine folosită pentru a pedepsi derapaje majore în îngrădirea egalității de oportunități. Iar pe partea de normalizare ar fi ideal sa lucrăm cu opinia publică, nu neapărat cu o legislație punitivă.

Educație offline vs online


Este evident că educația este domeniul ce necesita cea mai multă atenție și eforturi, dar și aici sunt multe modalități de abordare. Diferența intre un produs fizic și unul digital este că după faza de dezvoltare a produsului, cel fizic are costuri de multiplicare și implica o infrastructură în acest sens, în timp ce un produs digital odată creat are costurile de multiplicare aproape de zero. De aceea este mai eficientă o abordare digitală pentru că poate livra rezultate semnificative cu mai puține resurse utilizate.

Implicarea bărbaților în feminism


În acest proces fluid de schimbare a opiniilor despre feminism, cel puțin în fața unui bărbat, cred ca e mai bine primită o părere a unui alt bărbat, e nasol dar asta e. Personal îmi asum acest rol atât ca discurs public, cat și la nivel personal cu prietenii și familia, și îmi doresc să văd cât mai multă astfel de asumare. Doar ca aici vrea să subliniez o nuanță, discursul public cred ca trebuie să aibă o latură tranșanta care să pună întrebările incomode, în timp ce discursul personal trebuie purtat într-un mod non conflictual și nu ma refer doar la bărbați aici.

Capitalism feminist


Cu toate nenorocirile aduse de acest sistem ce pune acumularea de capital ca valoare centrala a societății, trebuie să acceptăm, totuși, progresele venite din “piața liberă”. Unul din punctele de vedere exprimate ieri la întâlnirea școlii feministe de vara, a fost referitor la faptul că și jucăriile au un rol profund în întipărirea roluri de gen. Iar în capitalism orice problemă poate fi o oportunitate economică iar o piață pentru jucării ce nu impun diferențe de gen există cu siguranță. Activismul feminist se poate manifesta și în acest sens iar oportunitățile economice nu se rezuma doar la jucării.

Exemple cât mai evidente


Motivul principal pentru care rolurile de gen se propagă este pentru că realmente ele există în comportamentul oamenilor ce ne înconjoară, de aceea copiii moștenesc aceste prejudecăți din mediu. O contrabalansă ar fi aducere în prim plan a unui alt comportament ce nu reflectă aceste prejudecăți pentru ca copiii să aibă cum rezona cu asta, asta implica crearea de cultura populara și comercială care să fie în aliniere cu mesajul pe care dorim să îl transmitem.


Acestea sunt primele mele gânduri scrise legate de acest subiect, am simțit nevoia să le pun în ordine și sper că am reușit să împărtășesc o părere pertinentă despre feminism și posibile modalități de acțiune. Aceasta este și o invitație la dialog iar dacă aveți proiecte cu care credeți ca pot să ajut să îmi dați de veste.

Share: